Postat de: valorificare | 24 Noiembrie 2010

Hotararea 440 din 28 aprilie 2010

privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti de la instalatiile mari    de ardere

In Monitorul Oficial nr.352 din 2010 a fost publicata Hotararea nr.440 din 28 aprilie 2010.   Aceasta Hotarare stabileste o serie de masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere , instalatii a caror putere termica nominala este egala  sau mai mare de 50 MW ,denumite in continuare instalatii mari de ardere.

Termenii utilizati in aceasta hotarare sunt definiti in Anexa nr.1

Dau mai jos cele mai importante articole din aceasta hotarare.

Procedura nu se aplica instalatiilor mari de ardere ce utilizeaza in mod direct produsele de ardere in procesele tehnologice, cum sunt:

a) instalatii in care produsele de ardere sunt utilizate pentru reincalzirea sau incalzirea directa, uscarea sau pentru orice alt tratament aplicat obiectelor ori materialelor, de exemplu cuptoare de reincalzire si cuptoare pentru tratamente termice;

b) instalatii de postardere, de exemplu instalatiile de epurare a gazelor reziduale, care nu functioneaza ca instalatii de ardere independente;

c) instalatii de regenerare a catalizatorilor pentru cracare catalitica;

d) instalatii de conversie a hidrogenului sulfurat in sulf;

e) reactoare utilizate in industria chimica;

f) baterii de cocs;

g) caupere;

h) orice instalatie utilizata pentru propulsia unui vehicul, a unei nave maritime, fluviale sau a unei aeronave;

i) turbine cu gaz utilizate pe platforme maritime;

j) turbine cu gaz in functiune, autorizate sau care au fost supuse procedurii de autorizare de catre autoritatea publica competenta pentru protectia mediului, inainte de 27 noiembrie 2002, cu conditia ca acestea sa fi fost puse in functiune cel mai tarziu la 27 noiembrie 2003, fara a incalca prevederile art. 12 alin. (1) si ale anexei nr. 2.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Art. 4. – In situatia in care doua sau mai multe instalatii mari de ardere existente – tip I si instalatii mari de ardere noi – tip II si tip III, distincte, sunt montate astfel incat, luandu-se in considerare factorii de ordin tehnic si economic, gazele lor reziduale sunt sau pot fi evacuate, cu avizul autoritatilor publice competente pentru protectia mediului, printr-un cos comun, ansamblul format din astfel de instalatii este considerat o singura instalatie mare de ardere.

Art. 5. –

(1) Fara a se incalca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 655/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile ulterioare, este permisa functionarea instalatiilor mari de ardere existente – tip I si a instalatiilor mari de ardere noi – tip II daca se incadreaza in una dintre urmatoarele conditii:

a) respecta valorile-limita de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, prevazute in sectiunea A din anexele nr. 3-7;

b) sunt incluse in Programul national de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere existente – tip I si instalatii mari de ardere noi – tip II, denumit in continuare program national, prevazut la art. 7 alin. (1);

c) le sunt aplicabile si respecta prevederile art. 10 alin. (1), art. 12 sau 13, dupa caz.

(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) instalatiile mari de ardere existente – tip I, prevazute in anexa nr. 9, ai caror titulari detin notificarea scrisa, prezentata autoritatii publice competente pentru protectia mediului, prin care s-au angajat ca in perioada de referinta, cuprinsa intre 1 ianuarie 2008 si 31 decembrie 2015, sa nu exploateze instalatia mai mult de 20.000 de ore.

(3) In situatia prevazuta la alin. (2) titularul activitatii are obligatia de a prezenta anual autoritatii competente pentru protectia mediului un raport cuprinzand evidenta orelor de functionare utilizate si neutilizate din timpul acordat pentru ramanerea in exploatare a instalatiei mari de ardere existente – tip I.

Art. 6. –

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

(2) Fara a se incalca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 243/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 655/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile ulterioare, titularii activitatilor instalatiilor mari de ardere existente – tip I, altele decat cele la care face referire alin. (1), si cei ai activitatilor instalatiilor mari de ardere noi – tip II sunt obligati sa respecte valorile-limita de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, prevazute in sectiunea A din anexele nr. 3-7.

(3) Programele de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi cuprind termenele, modalitatile de implementare si plafoanele anuale de emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi aferente fiecarei instalatii mari de ardere.

(4) La solicitarea justificata a titularului activitatii, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului poate permite redistribuirea plafoanelor anuale de emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot si/sau pulberi intre instalatiile mari de ardere aflate pe acelasi amplasament si detinute de acelasi titular de activitate, cu conditia ca plafoanele anuale de emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi aferente intregului amplasament, obtinute prin insumarea plafoanelor anuale de emisii ale fiecarei instalatii mari de ardere de pe amplasament, rezultate dupa redistribuire, sa nu depaseasca suma plafoanelor anuale de emisii alocate initial acestor instalatii mari de ardere prin programele de reducere progresiva a emisiilor.

(5) Programele de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi se negociaza si se aproba ca parte a planurilor de actiuni prevazute de art. 19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile ulterioare.

(6) Programele de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi se elaboreaza, se revizuiesc si se reactualizeaza pe baza Ghidului privind elaborarea, revizuirea si reactualizarea propunerilor de programe de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, care se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.

Art. 7. –

(1) Fara a se incalca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 243/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 655/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile ulterioare, programul national se elaboreaza, se revizuieste si se reactualizeaza pe baza programelor de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, prevazute la art. 6, si se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

(2) In vederea respectarii prevederilor referitoare la Directiva 2001/80/CE din anexa VII la Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, programul national se revizuieste cel mai tarziu pana la data de 30 septembrie 2010.

(3) Programul national, revizuit potrivit prevederilor alin. (1), trebuie sa asigure reducerea suplimentara a emisiilor pana la un nivel inferior obiectivelor intermediare referitoare la emisiile totale anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, stabilite in sectiunea D a cap. 9 din anexa VII la Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.

(4) In scopul revizuirii programului national, potrivit prevederilor alin. (2), titularii activitatilor instalatiilor mari de ardere au obligatia sa revizuiasca, la solicitarea autoritatii competente pentru protectia mediului, programele proprii de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, potrivit prevederilor art. 6 alin. (1), (3), (5) si (6).

(5) Nivelurile de emisii totale anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, prevazute la alin. (3), sunt stabilite in functie de durata de exploatare anuala reala a fiecarei instalatii, tipul combustibilului utilizat si de puterea termica a instalatiei.

(6) Programul national contine obiective, masuri si termenele de realizare a acestora, precum si mecanismul de monitorizare a indeplinirii obiectivelor si masurilor propuse.

(7) Programul national stabileste etapele de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatiile mari de ardere existente – tip I si instalatiile mari de ardere noi – tip II, precum si procedurile de implementare.

(8) Reducerile de emisii rezultate in urma aplicarii programului national se raporteaza la emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi aferente anului de referinta 1980.

(9) Pe parcursul implementarii programului national, determinarea emisiilor anuale totale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi se face potrivit prevederilor anexei nr. 2.

(10) Ca urmare a inchiderii unei instalatii mari de ardere, care este inclusa in programul national, nu este permisa cresterea, prin redistribuire, a emisiilor anuale totale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi la celelalte instalatii mari de ardere care fac obiectul acestui program.

(11) Ulterior datei de 30 septembrie 2010, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului impreuna cu autoritatea publica centrala din domeniul economiei si autoritatea publica centrala pentru administratie analizeaza necesitatea reactualizarii programului national in urmatoarele situatii:

a) la solicitarea justificata a titularului activitatii;

b) la initiativa justificata a autoritatii publice centrale din domeniul economiei si/sau a autoritatii publice centrale pentru administratie publica;

c) la initiativa justificata a autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Art. 9. –

(1) Fara a se incalca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 243/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 655/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile ulterioare, proiectarea, executarea sau functionarea unei instalatii mari de ardere noi – tip III este permisa cu respectarea valorilor-limita de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, prevazute in sectiunea B din anexele nr. 3-7.

(2) Operatorii instalatiilor mari de ardere noi – tip III cu o putere electrica nominala mai mare sau egala cu 300 MW, pentru care autorizatia de construire, inclusiv acordul de mediu, sau, in lipsa unei astfel de proceduri, autorizatia de infiintare este emisa dupa data de 25 iunie 2009, au obligatia sa evalueze daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) sunt disponibile situri de stocare adecvate;

b) s-a analizat fezabilitatea tehnica si economica a facilitatilor de transport;

c) s-a analizat fezabilitatea tehnica si economica a adaptarii instalatiilor in vederea captarii dioxidului de carbon.

(3) Daca, in urma evaluarii conditiilor prevazute la alin. (2), acestea sunt indeplinite, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului are urmatoarele obligatii:

a) verifica daca pe amplasamentul instalatiei este rezervat un spatiu adecvat pentru echipamentul necesar captarii si comprimarii dioxidului de carbon;

b) stabileste, pe baza evaluarii prevazute la alin. (2) si a altor informatii disponibile, daca sunt indeplinite toate conditiile privind protectia sanatatii umane si a mediului.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Art. 11. – In cazul instalatiilor mari de ardere noi – tip III sau in cazul instalatiilor de ardere a caror putere termica nominala este marita cu cel putin 50 MW, titularii activitatii au obligatia de a examina fezabilitatea tehnica si economica a aplicarii productiei combinate de energie electrica si termica. In cazul in care aceasta fezabilitate este confirmata, avandu-se in vedere cererea de energie si disponibilitatea sistemelor de distributie, este prioritara optiunea dezvoltarii unor astfel de instalatii.

Art. 12. –

(1) Autorizatiile integrate de mediu pentru instalatiile mari de ardere, emise cu respectarea prevederilor art. 5 alin. (1) si ale art. 9, trebuie sa cuprinda proceduri referitoare la situatiile de functionare necorespunzatoare sau de intrerupere a functionarii echipamentelor de reducere a emisiilor.

(2) In cazul functionarii necorespunzatoare sau al intreruperii functionarii echipamentelor de reducere a emisiilor, titularul activitatii are urmatoarele obligatii:

a) sa reduca sau sa sisteze functionarea instalatiei mari de ardere, daca revenirea la functionarea normala nu este posibila in 24 de ore, sau sa utilizeze combustibili mai putin poluanti;

b) sa informeze in termen de 48 de ore autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului;

c) sa ia masurile necesare ca durata cumulata de functionare fara echipament de reducere a emisiilor sa nu depaseasca 120 de ore in orice perioada de 12 luni.

(3) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, la propunerea autoritatii publice teritoriale pentru protectia mediului, acorda derogari de la limitele de timp prevazute la alin. (2) lit. a) si c) in urmatoarele cazuri:

a) daca exista o necesitate imperioasa de mentinere a furnizarii de energie;

b) daca inlocuirea instalatiei mari de ardere oprite pentru o perioada limitata de timp nu se poate face decat cu o alta instalatie, a carei functionare prezinta riscul cresterii generale a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi.

(4) La propunerea autoritatii publice centrale din domeniul economiei si/sau a autoritatii publice centrale pentru administratie publica, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului suspenda, pe o durata de maximum 6 luni, obligatia titularului activitatii de a respecta valorile-limita de emisie pentru dioxid de sulf, prevazute la art. 5 alin. (1) si art. 9, atunci cand aceste valori nu pot fi respectate la instalatiile mari de ardere care folosesc in mod normal combustibil cu continut redus de sulf, datorita intreruperii aprovizionarii cu acest combustibil ca urmare a unei crize considerabile.

(5) In cazul in care o instalatie mare de ardere, care foloseste in mod normal numai combustibil gazos si care ar trebui altfel sa fie dotata cu sisteme de epurare a gazelor reziduale, trebuie sa recurga, in mod exceptional si numai pentru o perioada de maximum 10 zile, cu exceptia cazului in care exista o necesitate imperioasa de a mentine furnizarea energiei, la utilizarea altor combustibili, din cauza unei intreruperi imprevizibile a alimentarii cu acest combustibil gazos, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, la propunerea autoritatii teritoriale pentru protectia mediului, poate acorda titularului activitatii o derogare de la obligatia de a se conforma cu valorile-limita la emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, prevazute la art. 5 alin. (1) si la art. 9.

Art. 13. – Stabilirea valorilor-limita de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, in cazul instalatiilor mari de ardere cu combustibil multiplu, se face potrivit prevederilor anexei nr. 8.

Art. 14. –

(1) In cazul maririi puterii termice a unei instalatii de ardere cu cel putin 50 MW, valorile-limita de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, prevazute in sectiunea B din anexele nr. 3-7, aplicabile noii parti a instalatiei, se determina in functie de puterea termica a intregii instalatii.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica instalatiilor prevazute in anexa nr. 8 pct. 2 si 3.

(3) In cazul modificarii substantiale a unei instalatii mari de ardere, asa cum este definita in art. 2 alin. (1) lit. m) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile ulterioare, aceasta trebuie sa respecte valorile-limita de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi prevazute in sectiunea B din anexele nr. 3-7.

Art. 15. –

(1) Evacuarea gazelor reziduale de la instalatiile mari de ardere se efectueaza in mod controlat, prin intermediul unui cos de evacuare.

(2) Autorizatiile integrate de mediu pentru instalatiile mari de ardere, emise cu respectarea dispozitiilor legale, stabilesc conditiile de evacuare a gazelor reziduale.

(3) Autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului verifica, in mod special, pe baza informatiilor transmise de titularii de activitate, ca inaltimea cosului este calculata astfel incat sa asigure conditiile de evacuare a gazelor reziduale fara sa afecteze sanatatea populatiei si mediul.

Art. 16. – In cazul proiectarii, executarii si/sau punerii in functiune a unor instalatii mari de ardere care pot avea efecte semnificative asupra mediului altor state membre, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului se asigura ca au loc toate informarile si consultarile necesare potrivit prevederilor art. 17 din Hotararea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului.

Art. 17. – Monitorizarea valorilor emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite de la instalatiile mari de ardere, precum si a altor valori necesare pentru punerea in aplicare a prezentei hotarari se realizeaza de catre titularul activitatii potrivit prevederilor anexei nr. 2 sectiunea A.

Art. 18. – Titularul activitatii are obligatia de a informa autoritatile publice competente pentru protectia mediului asupra rezultatelor masuratorilor continue, masuratorilor discontinue, controlului echipamentelor de masurare, precum si asupra tuturor celorlalte operatii legate de activitatea de monitorizare a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite de la instalatiile mari de ardere, in scopul evaluarii conformarii cu programul national, precum si cu conditiile cuprinse in acordul sau autorizatia integrata de mediu, inclusiv cu planul de actiuni aferent acesteia.

Art. 19. –

(1) In cazul efectuarii masuratorilor continue la instalatiile mari de ardere existente – tip I si la instalatiile mari de ardere noi – tip II, valorile-limita de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, prevazute in sectiunea A din anexele nr. 3-7, se considera a fi respectate daca rezultatele acestor masuratori efectuate pentru orele de functionare dintr-un an calendaristic, exceptand perioadele la care se face referire in art. 12 si perioadele de pornire/oprire, indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) niciuna dintre valorile medii lunare calendaristice pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi nu depaseste valorile-limita de emisie corespunzatoare;

b) 97% din toate valorile medii la 48 de ore pentru dioxidul de sulf si pulberi nu depasesc 110 % din valorile-limita de emisie corespunzatoare;

c) 95% din toate valorile medii la 48 de ore pentru oxizii de azot nu depasesc 110% din valorile-limita de emisie corespunzatoare.

(2) In cazul instalatiilor mari de ardere noi – tip III, prevazute la art. 9, valorile-limita de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi aferente orelor de functionare dintr-un an calendaristic, exceptand perioadele prevazute la art. 12 si perioadele de pornire/oprire, sunt considerate ca fiind respectate daca indeplinesc urmatoarele conditii:

a) nicio valoare medie zilnica validata pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi nu depaseste valorile-limita de emisie corespunzatoare prevazute in sectiunea B din anexele nr. 3-7;

b) 95 % din toate valorile medii orare validate pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi nu depasesc 200 % din valorile-limita de emisie corespunzatoare, prevazute in sectiunea B din anexele nr. 3-7, in cursul unui an calendaristic.

(3) Daca se efectueaza numai masuratori discontinue sau alte proceduri adecvate de determinare, valorile-limita de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, prevazute in anexele nr. 3-7, se considera ca fiind respectate daca rezultatele fiecarei serii de masuratori sau ale altor proceduri de determinare aprobate de autoritatile competente pentru protectia mediului nu depasesc aceste valori-limita de emisie.

(4) Valorile medii validate pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi se determina potrivit prevederilor anexei nr. 2 sectiunea A pct. 4.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Art. 21. –

(1) In scopul respectarii dispozitiilor legale privind calitatea aerului, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului poate stabili, pentru anumite zone geografice sau pe intreg teritoriul tarii, dupa caz, valori-limita de emisie mai stricte decat cele prevazute in prezenta hotarare.

(2) In aplicarea dispozitiilor legale privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului pot stabili valori-limita de emisie si pentru alti poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere, precum si cerinte suplimentare fata de prevederile prezentei hotarari.

(3) In situatia in care este necesara adaptarea instalatiilor mari de ardere la progresul tehnic, potrivit prevederilor legale privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului poate stabili cerinte mai stricte decat cele prevazute in prezenta hotarare.

(4) Conditiile de aplicare a prevederilor alin. (1) si (3) se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

Art. 22. – In vederea implementarii prevederilor prezentei hotarari, in cadrul autoritatii publice pentru protectia mediului, se infiinteaza Secretariatul tehnic pentru controlul activitatilor instalatiilor mari de ardere. Organizarea si functionarea Secretariatului tehnic se stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.

Art. 23. –

(1) Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza, dupa cum urmeaza:

a) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (3), ale art. 6 alin. (1) si (2) si ale art. 12 alin. (2) lit. b), cu amenda de la 10.000 lei la 15.000 lei;

b) nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (1), ale art. 18 si ale art. 12 alin. (2) lit. a) si c), cu amenda de la 15.000 lei la 20.000 lei;

c) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (1) si (2), ale art. 7, ale art. 9, ale art. 15 alin. (1), ale art. 20 si ale anexei nr. 2, cu amenda de la 20.000 lei la 30.000 lei.

(2) Constatarea contraventiilor prevazute la alin. (1) si aplicarea sanctiunilor se fac de catre personalul anume imputernicit din cadrul autoritatii competente pentru protectia mediului.

(3) Prevederilor alin. (1) si (2) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 24. – Anexele nr. 1-9 fac parte integranta din prezenta hotarare.

Art. 25. – La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 26. – Pana la emiterea ordinelor prevazute la art. 6 alin. (6), art. 7 alin. (1) si art. 22, Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor, al ministrului economiei si comertului si al ministrului administratiei si internelor nr. 833/545/859/2005 pentru aprobarea Programului national de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 888 din 4 octombrie 2005, Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului, al ministrului economiei si comertului si al ministrului administratiei si internelor nr. 712/199/2003/126/2004 pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 145 din 18 februarie 2004, si Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 1.052/2003 privind organizarea si functionarea Secretariatului tehnic pentru controlul activitatilor instalatiilor mari de ardere, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 32 din 15 ianuarie 2004, raman in vigoare.

*

Prezenta hotarare transpune Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor in atmosfera a anumitor poluanti provenind de la instalatiile de ardere de dimensiuni mari, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 309/2001.

ANEXA  Nr. 1

DEFINITII

1. emisie – evacuarea in aer a substantelor provenite de la instalatiile de ardere;

2. gaze reziduale – evacuari in stare gazoasa, care contin emisii solide, lichide sau gazoase; debitul volumetric se exprima in m3/h la temperatura si presiunea standard, respectiv 273 K, 101,3 kPa, corectat cu presiunea partiala a vaporilor de apa; unitatea de masura a debitului volumetric se noteaza Nm3/h;

3. valoarea-limita de emisie – cantitatea admisibila a unei substante continuta in gazele reziduale provenite din instalatia de ardere, care poate fi evacuata in aer intr-o perioada de timp data; se calculeaza ca masa de substanta raportata la volumul de gaze reziduale, considerand continutul de oxigen in gazul rezidual de 3% in volum, in cazul combustibililor lichizi sau gazosi, de 6% in volum, in cazul combustibililor solizi, si de 15% in volum, in cazul turbinelor cu gaz; se exprima in mg/Nm3;

4. rata de desulfurare – raportul, exprimat in procente, dintre cantitatea de sulf care nu este emisa in aer din instalatia de ardere, intr-o perioada de timp data, si cantitatea de sulf continuta in combustibilul utilizat in instalatia de ardere, in aceeasi perioada de timp;

5. titularul activitatii – orice persoana fizica sau juridica ce exploateaza instalatia mare de ardere sau care are ori este delegata cu putere economica decisiva asupra acesteia;

6. combustibil – orice material combustibil solid, lichid sau gazos cu care se alimenteaza instalatia mare de ardere, cu exceptia deseurilor a caror ardere este reglementata prin Hotararea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare;

7. combustibil determinant – combustibilul care are cea mai ridicata valoare-limita de emisie dintre toti combustibilii utilizati intr-o instalatie mare de ardere, la un moment dat, sau, in cazul in care 2 dintre acesti combustibili au aceeasi valoare-limita de emisie, combustibilul care are puterea termica nominala cea mai ridicata;

8. instalatie mare de ardere – orice echipament tehnic in care combustibilii sunt oxidati in scopul utilizarii energiei termice astfel produse, a carui putere termica nominala este egala cu sau mai mare de 50 MW;

9. instalatie mare de ardere existenta – tip I – orice instalatie mare de ardere pentru care a fost acordata o autorizatie de constructie sau, in lipsa unei astfel de proceduri, o autorizatie de exploatare pana la data de 1 iulie 1987;

10. instalatie mare de ardere noua – tip II – orice instalatie mare de ardere pentru care a fost acordata o autorizatie de constructie sau, in lipsa unei astfel de proceduri, o autorizatie de exploatare ori care a fost autorizata sau supusa procedurii de autorizare de catre autoritatea publica competenta pentru protectia mediului incepand cu data de 1 iulie 1987 si pana la data de 27 noiembrie 2002, cu conditia ca aceasta instalatie sa fi fost pusa in functiune pana la data de 27 noiembrie 2003;

11. instalatie mare de ardere noua – tip III – orice instalatie mare de ardere supusa procedurii de autorizare integrata de catre autoritatea publica competenta pentru protectia mediului incepand cu data de 27 noiembrie 2002, precum si orice instalatie mare de ardere pentru care a fost acordata o autorizatie de constructie sau, in lipsa unei astfel de proceduri, o autorizatie de exploatare ori care a fost autorizata sau supusa procedurii de autorizare de catre autoritatea publica competenta pentru protectia mediului incepand cu data de 1 iulie 1987 si pana la data de 27 noiembrie 2002 si care nu a fost pusa in functiune pana la data de 27 noiembrie 2003;

12. instalatie de ardere cu combustibil multiplu – orice instalatie de ardere care poate fi alimentata simultan sau alternativ cu doua ori mai multe tipuri de combustibil;

13. biomasa – produs compus partial sau in totalitate din materii vegetale provenite din agricultura sau activitati forestiere, ce poate fi utilizat drept combustibil cu scopul recuperarii continutului energetic, precum si urmatoarele deseuri utilizate drept combustibil:

a) deseuri vegetale provenite din agricultura si din activitati forestiere;

b) deseuri vegetale rezultate din industria alimentara, daca energia termica rezultata din procesul de ardere este valorificata;

c) deseuri vegetale fibroase rezultate din productia de celuloza primara si din productia de hartie, daca acestea sunt incinerate la locul de fabricatie si daca energia produsa de instalatia de incinerare este valorificata;

d) deseuri de pluta;

e) deseuri lemnoase, cu exceptia celor care pot contine compusi organici halogenati sau metale grele, in urma aplicarii unui tratament de protectie ori de conservare a lemnului, si care includ in mod special deseurile provenite din constructii sau demolari;

14. turbina cu gaz – orice masina rotativa ce converteste energia termica in lucru mecanic, constand in principal dintr-un compresor, o camera de ardere si turbina cu gaz propriu-zisa.

ANEXA  Nr. 2

METODE DE MASURARE
a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi

SECTIUNEA A
Proceduri pentru masurarea si evaluarea emisiilor de dioxid de sulf,
oxizi de azot si pulberi provenite din instalatiile mari de ardere

1.

a) Pentru instalatiile mari de ardere existente – tip I si instalatiile mari de ardere noi – tip II si tip III se efectueaza masuratori continue ale concentratiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din gazele reziduale ale fiecarei instalatii mentionate, avand o putere termica nominala egala sau mai mare de 100 MW.

b) Nu se solicita masuratori continue in urmatoarele cazuri:

-pentru instalatiile mari de ardere a caror durata de viata este mai mica de 10.000 de ore de functionare;

-pentru emisiile de dioxid de sulf si pulberi provenite din procesul de ardere a gazului natural in boilere sau in turbinele cu gaz;

-pentru emisiile de dioxid de sulf provenite de la turbinele cu gaz sau de la boilerele care ard produse petroliere cu un continut cunoscut de sulf, in cazul in care acestea nu sunt echipate cu instalatii de desulfurare;

-pentru emisiile de dioxid de sulf provenite de la boilere care utilizeaza in procesul de ardere biomasa, cu conditia ca titularul activitatii sa justifice din punct de vedere tehnic ca emisiile de dioxid de sulf nu pot fi in niciun caz mai mari decat valorile-limita de emisie stabilite.

c) In cazul nesolicitarii masuratorilor continue, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului cere efectuarea masuratorilor discontinue sau alte proceduri de determinare adecvate, verificate si aprobate de aceasta, care conduc la evaluarea cantitatilor de emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, cu o frecventa de cel putin o data la 6 luni.

d) Procedurile de determinare prevazute la lit. c) trebuie sa fie in concordanta cu prevederile standardelor romane sau standardelor nationale ale unui alt stat membru al UE, care adopta standardele CEN.

e) In cazul in care standardele CEN nu sunt disponibile, se utilizeaza standardele ISO sau standarde nationale, cu conditia asigurarii unor date de calitate stiintifica echivalenta.

2. Autoritatile publice competente pentru protectia mediului trebuie informate asupra schimbarilor substantiale referitoare la tipul de combustibil folosit, precum si asupra modului de functionare a instalatiei.

Autoritatea publica competenta pentru protectia mediului decide daca obligatiile de monitorizare prevazute la pct. 1 se pot mentine sau daca este necesara o adaptare a acestora.

3.

a) Masuratorile continue realizate in conformitate cu pct. 1 includ parametrii relevanti in procesul de functionare a instalatiei mari de ardere, pentru continutul de oxigen, temperatura, presiunea si continutul de vapori de apa. Masurarea continua a continutului de vapori de apa din gazele reziduale nu este necesara daca proba de gaz rezidual este uscata inainte ca aceasta sa fie analizata.

b) Masuratorile reprezentative, cum ar fi prelevarea de probe si analiza acestora, pentru poluantii relevanti si pentru parametrii de proces, precum si calibrarea sistemelor automate de masura folosind metode de referinta se efectueaza in conformitate cu prevederile standardelor romane sau standardelor nationale ale unui alt stat membru al UE, care adopta standardele CEN disponibile.

c) In cazul in care standardele CEN referitoare la masurarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi nu sunt disponibile, se utilizeaza standarde ISO sau standarde nationale referitoare la masurarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, cu conditia asigurarii unei exactitati echivalente.

d) Sistemele de masurare continua se supun cel putin o data pe an controlului utilizand masuratori paralele prin metode de referinta.

4.

a) Valorile pentru intervalele de incredere 95% ale rezultatului unei singure masuratori nu trebuie sa depaseasca urmatoarele procente din valoarea-limita a emisiilor:

SO2 – 20%;

NO(x) – 20%;

pulberi – 30%.

b) Valorile medii orare si zilnice validate trebuie determinate din valorile orare medii validate dupa ce s-a scazut valoarea intervalului de incredere corespunzator, prevazute la lit. a); in cazul in care mai mult de 3 valori medii orare dintr-o zi sunt invalidate datorita functionarii sau intretinerii defectuoase a sistemului de masurare continua, masuratorile din aceasta zi sunt invalidate.

c) Daca masuratorile aferente unui numar mai mare de 10 zile dintr-un an sunt invalidate datorita functionarii sau intretinerii defectuoase a sistemului de masurare, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului cere titularului activitatii luarea masurilor adecvate pentru imbunatatirea fiabilitatii sistemului de monitorizare continua.

SECTIUNEA B
Determinarea emisiilor totale anuale de dioxid de sulf,
oxizi de azot si pulberi provenite din instalatiile mari de ardere

1. Titularii activitatilor instalatiilor mari de ardere comunica autoritatilor publice competente pentru protectia mediului valorile emisiilor totale anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatiile mari de ardere, in conformitate cu obligatiile privind raportarile, mentionate in autorizatia integrata de mediu.

2. In cazul utilizarii monitorizarii continue, titularul activitatii insumeaza separat, pentru fiecare poluant, masa de poluant emis in fiecare zi, in functie de debitul volumetric al gazelor reziduale.

3. In cazul in care nu este utilizata monitorizarea continua, titularul activitatii instalatiei mari de ardere efectueaza estimari ale emisiilor totale anuale conform sectiunii A pct. 1, in vederea respectarii obligatiilor fata de autoritatile publice competente pentru protectia mediului.

4. In fiecare an, autoritatile publice competente pentru protectia mediului intocmesc, pe baza raportarii valorilor emisiilor totale anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, transmise de catre titularii activitatilor, inventarul emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din toate instalatiile mari de ardere.

5. In cazul detinerii pe acelasi amplasament a mai multor instalatii mari de ardere de catre un singur titular de activitate, acestuia ii revine obligatia de a transmite autoritatii publice competente pentru protectia mediului urmatoarele date:

a) emisiile totale anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, calculate ca un total particule in suspensie;

b) cantitatea totala anuala de energie, evidentiata pe fiecare categorie de combustibil utilizat, respectiv biomasa, alti combustibili solizi, combustibili lichizi, gaz natural, alti combustibili gazosi, calculata ca produs intre puterea calorifica inferioara aferenta fiecarei categorii de combustibil mentionat si cantitatea de combustibil utilizata anual.

6. O data la 3 ani, in termen de 12 luni de la terminarea perioadei de 3 ani luate in calcul, autoritatile publice competente pentru protectia mediului intocmesc o sinteza a rezultatelor inventarului emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatiile mari de ardere, realizat pentru fiecare instalatie, evidentiindu-se in mod separat emisiile din rafinarii.

Titularii activitatilor sunt obligati sa puna la dispozitie autoritatilor publice competente pentru protectia mediului inventarele anuale ale emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, pentru fiecare instalatie.

7. Autoritatile publice competente pentru protectia mediului elaboreaza anual pe baza rapoartelor prevazute la art. 5 alin. (3) din hotarare, transmise de catre titularii activitatilor instalatiilor mari de ardere existente – tip I, inventarul national al orelor de functionare utilizate si neutilizate din timpul acordat pentru ramanerea in exploatare a acestor instalatii.

Anexele 3….8 la  procedura ,cuprind  o serie de valori – limita pentru diferite tipuri de emisii , aplicabile instalatiilor mari de ardere .


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: