Postat de: valorificare | 20 Octombrie 2010

Integrarea SSM în managementul întreprinderilor

rezumatul  unui  raport al  A g e n ț i e i   E u r o p e n e   p e n t r u   S e c u r i t a t e si   S ă n ă t a t e   î n   M u n c ă

Organizaţiile abordează diferit sănătatea și securitatea în muncă (SSM): în cazul unora competenţele în ceea ce privește SSM sunt reduse, acestea reacţionând la accidente de muncă, boli profesionale sau absenteism doar pe măsură ce acestea apar, în timp ce altele încearcă să gestioneze SSM în mod mai sistematic,chiar proactiv, prin integrarea SSM în managementul general al organizaţiei. Acest raport are ca scop furnizarea de dovezi și informaţii privind modul în care aspectele SSM pot fi integrate în managementul general al întreprinderilor, obţinându-se astfel medii de lucru mai sigure și mai sănătoase precum și îmbunătăţirea performanţei organizaţionale generale.

Raportul cuprinde trei părţi principale, fiecare având o temă specifică diferită: o analiză a literaturii de specialitate, o prezentare generală a politicilor aferente și exemple de bune practici.

Analiza literaturii de specialitate

Analiza oferă o prezentare generală a datelor provenite din studiile referitoare la modul în care aspectele SSM pot fi gestionate cu eficacitate în cadrul unei organizaţii și măsura în care acestea ar trebui integrate în managementul general și structura unei organizaţii.

Analiza literaturii de specialitate vizează în primul rând aspectele legate de integrarea SSM în management.  Este discutată diferenţa dintre gestionarea tradiţională și cea sistematică a SSM, precum și aplicarea și eficacitatea sistemelor de gestionare a SSM. Se acordă atenţie și modului în care aspectele SSM pot fi asociate programelor de management al calităţii și de sănătate în muncă (de exemplu, promovarea sănătăţii la locul de muncă). Deoarece organizaţiile pot adopta concomitent mai multe sisteme de management și/sau mai multe standarde ale sistemelor de management (referitoare la calitate, mediu și SSM), poate apărea necesitatea ca  aceste sisteme de management să fie integrate. Prin urmare, este analizat și aspectul „sistemelor integrate de management” (SMI).

În cercetare există un consens general în ceea ce privește faptul că managementul SSM ar trebui considerat parte integrantă a structurii generale de management, nu un proces de activitate separat. Se consideră că, pe măsură ce aspectele SSM devin mai asociate activităţilor principale ale unei organizaţii, se va îmbunătăţi performanţa SSM în cazul schimbărilor la nivel organizaţional (de exemplu, ca urmare a problemelor economice,concentrărilor, restrângerii activităţii sau inovării tehnologice rapide). O altă eventuală problemă în legătură cu integrarea totală este faptul că aspectele SSM pot avea o prioritate mai scăzută în comparaţie cu alte aspecte: în multe cazuri, problemele considerate urgente sunt probabil primele care se încearcă a fi soluţionate, iar aspectele legate de producţie sunt, de obicei, mult mai urgente prin comparaţie. Prin urmare, unii experţi subliniază că este important ca aspectele SSM să fie considerate o „agendă politică” ce trebuie promovată deoarece, uneori, aceasta se află în concurenţă cu alte agende (precum producţia).

Obţinerea unor rezultate pozitive în ceea ce privește SSM presupune mult mai mult decât instituirea unui sistem de management al SSM bine integrat cu alte programe și sisteme de management existente.  Organizaţiile trebuie să abordeze, de asemenea, aspectele de ordin cultural și politic de la locul de muncă, subiect discutat în cea de a doua parte a analizei literaturii de specialitate.

Rezultatele analizei literaturii de specialitate confirmă că:

■     Există un volum mare de cercetări și un interes sporit în ceea ce privește temele legate de gestionarea SSM și integrarea SSM în procesele generale de management și de activitate ale întreprinderilor.

■     Cercetările privind eficacitatea gestionării SSM sunt încă la început și se confruntă cu mai multe dificultăţi de ordin metodologic.

■      Descrierile și exemplele de sisteme de management al aspectelor SSM indică faptul că aceste sisteme vizează în principal securitatea (prevenirea accidentelor) și nu prevenirea altor efecte negative asupra sănătăţii asociate locului de muncă.

■      Par să existe puţine practici ale sistemelor de management al aspectelor SSM care se concentrează pe riscurile organizaţionale și efectele asupra sănătăţii psihosociale (de exemplu, violenţa și conflictele la locul de muncă, probleme privind munca în schimburi sau programul de lucru prelungit etc.).

■       În general, încadrarea în muncă non-standard (munca temporară sau cu fracţiune de normă, munca la distanţă etc.) și încadrarea în muncă în întreprinderile mici și mijlocii pot fi considerate două domenii importante care prezintă dificultăţi majore pentru gestionarea SSM.

■      O altă provocare pentru cercetare este investigarea în mai mare detaliu a eficacităţii și calităţii proceselor/ strategiilor de management al SSM, și a modului în care acestea sunt compatibile cu cerinţele directivei-cadru .

Prezentare generală a politicilor

Crearea, implementarea și promovarea unei abordări proactive și integrate în ceea ce privește gestionarea SSM sunt sprijinite de politici și practici stabilite la nivel naţional, european și internaţional. Aceste politici și practici, care urmăresc promovarea și sprijinirea integrării aspectelor SSM în management, sunt, de asemenea, prezentate în raport. Acesta analizează strategii, dispoziţii legale, standarde, orientări, programe și campanii iniţiate și desfășurate de diverse părţi interesate, precum organizaţii internaţionale, organisme ale UE, guverne, asociaţii patronale și asociaţii ale angajaţilor, inspectorate de muncă, instituţii de asigurări etc.

Politicile asociate gestionării SSM includ atât măsuri obligatorii,cât și măsuri voluntare. Cadrul legal al gestionării aspectelor SSM în mod sistematic și al punerii în practică a sistemelor de management al SSM a fost stabilit în Uniunea Europeană prin directiva-cadru. Această directivă definește obiectivele de bază ale gestionării SSM și măsurile necesare pentru îndeplinirea acestor obiective. Punerea în aplicare a legislaţiei este sprijinită prin diverse iniţiative voluntare care vizează îmbunătăţirea SSM.

Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) are un rol important în promovarea instituirii și punerii în aplicare a unor sisteme voluntare de management al SSM. Abordarea OIM este sprijinită de mai multe practici naţionale, inclusiv orientări naţionale și programe de promovare.

Exemplele de acţiuni de succes în diferite ţări ale UE descrise în raport confirmă că:

■     Elaborarea și instituirea unor politici în ceea ce privește gestionarea SSM necesită cooperarea diferiţilor actori, inclusiv guverne, instituţii de asigurări, organizaţii patronale și sindicate. Această cooperare este un factor esenţial al reușitei.

■     Pot fi utilizate diferite stimulente (inclusiv organizarea de seminarii, instrumente și cursuri de formare gratuite) pentru sporirea motivării organizaţiilor de a-și dezvolta gestionarea SSM.

■     Durabilitatea, care trebuie promovată proactiv, este unul dintre principalii factori care influenţează efectul pe termen lung al acestor politici.

■     Este necesară dezvoltarea în continuare a acestor practici și politici, pentru a se asigura o mai mare integrare a tuturor aspectelor SSM în procesele generale de management și de activitate ale întreprinderilor.

Studii de caz

Numeroase organizaţii sunt interesate să depună eforturi continue și sistematice pentru îmbunătăţirea condiţiilor SSM.Unele organizaţii depășesc simpla respectare a reglementărilor și desfășoară activităţi care vizează incorporarea culturii SSM în cultura corporatistă generală. În aceste organizaţii, managementul SSM este considerat de obicei o parte integrantă a managementului în ansamblul său. Studiile de caz prezentate în raport cuprind exemple și recomandări de bune practici privind modul în care pot fi introduse aspectele SSM în sisteme generale de management și de activitate.Raportul cuprinde o selecţie de 20 de cazuri și rezumate din 12 ţări UE.

Cazurile indică faptul că, printre multe alte efecte pozitive,îmbunătăţirea managementului SSM poate genera:

■     îmbunătăţirea motivării lucrătorilor, precum și îmbunătăţirea procesului de evaluare a riscurilor și a măsurării performanţei SSM;

■    îmbunătăţirea condiţiilor de lucru și a stării de bine a lucrătorilor și,prin urmare,o diminuare a ratei accidentelor de muncă, a numărului de zile pierdute din cauza accidentelor și a bolilor profesionale și a costurilor asociate acestora.

Numeroase exemple din raport prezintă organizaţii care depun eforturi continue pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru și a securităţii și sănătăţii lucrătorilor lor. Aceasta nu se datorează doar unor motive de ordin moral, ci și faptului că aceste organizaţii consideră că prin crearea unui mediu de lucru sigur și sănătos pot fi limitate pierderile, iar productivitatea și competitivitatea pot fi îmbunătăţite. Se consideră că gestionarea eficace a SSM este strâns legată de activităţile strategice care vizează îmbunătăţirea performanţei generale a organizaţiei.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: